Omul in cautarea sensului vietii – Vicktor Frankl
„Omul in cautarea sensului vietii” este cronica experientelor ingrozitoare traite de psihiatrul Viktor Frankl, protagonistul principal, in timpul detentiei sale la Auschwitz si in alte lagare concentrationiste. Cartea devenita bestseller international cu peste 10 milioane de copii vandute, deschide cea mai intima perspectiva asupra intelegerii omului in situatii de nesupravietuit, cum accepta trauma si in final, gaseste sens in ceea ce traieste. Volumul, avand o reeditare improspatata de un cuvant inainte scris de Harold S. Kushner si de o postfata de William J. Winsdale, a aparut in premiera in VERSANT.
„Omul in cautarea sensului vietii de Viktor Frankl este una dintre marile carti ale epocii noastre. In mod normal, daca intr?o carte exista un singur pasaj, o singura idee suficient de puternica incat sa schimbe viata cuiva, atunci cartea aceea merita citita, recitita si?si merita pe deplin locul intr-o biblioteca.”
Harold S. Kushner
„Cartea de fata a ajuns sa numere aproape o suta de editii in limba engleza – pe langa traducerile in alte douazeci si unu de limbi. Numai editiile in engleza au depasit trei milioane de copii vandute.
Acestea sunt faptele si probabil tot acesta este motivul pentru care reporterii presei scrise americane, dar mai cu seama reporterii posturilor de televiziune isi incep cel mai adesea interviurile, dupa expunerea acestor cifre, cu urmatoarea exclamatie: „Dr. Frankl, cartea dumneavoastra a ajuns un adevarat bestseller – cum va simtiti dupa un asemenea succes?”. In primul rand, le explic ca eu in faptul ca volumul meu a ajuns bestseller nu vad o realizare sau o reusita personala, ci mai degraba expresia starii de nefericire la care a ajuns lumea contemporana: daca sute de mii de oameni cumpara o carte care inca din titlu promite sa se ocupe de problema sensului vietii, atunci probabil ca aceasta chestiune ii macina profund pe oamenii acestia.”
– Viktor Frankl
Cartea Rosie – C.G. Jung
Cartea Rosie – Liber Novus
Anii in care m-am ocupat de imaginile interioare au constituit perioada cea mai importanta a vietii mele, in decursul careia s-au decis toate lucrurile esentiale. Atunci a inceput totul, iar amanuntele care au urmat sunt doar niste completari si lamuriri. Intreaga mea activitate ulterioara a constat in a elabora ceea ce tasnise in acei ani din inconstient si mai intai ma inundase, ma coplesise. A fost materia primordiala pentru opera unei vieti.
Acestea sunt cuvintele psihologului C.G. Jung scrise in 1957, in care se refera la deceniile cand a lucrat la Cartea Rosie, din 1914 pana in 1930. Cu toate ca se stie de peste optzeci de ani de existenta ei, Cartea Rosie nu a fost inca niciodata publicata si nici nu a fost pusa la dispozitie publicului jungian larg, discipolilor si succesorilor lui Jung. Fiind efectiv cartea centrala a operei jungiene, ea este publicata acum intr-o editie facscimil completa, cu un studiu introductiv si note contextuale semnate de bine cunoscutul cercetator al scrierilor lui Jung, Sonu Shamdasani.
Se va putea studia acum autoexperimentul lui Jung pe baza documentatiei primare mai degraba decat a imaginatiei, barfelor si speculatiei si surprinde mai bine geneza operei sale mai tarzii. Timp de aproape un secol, o astfel de lectura pur si simplu nu a fost posibila, iar vastei literaturi despre viata si opera jungiana i-a lipsit accesul la singurul document de-o importanta covarsitoare. Publicarea Cartii Rosii ne da posibilitatea unei noi epoci in intelegerea scrierilor lui Jung. Ne ofera o deschidere unica spre modul in care si-a recuperat sufletul si a constituit o psihologie. Ar putea sa fie cea mai influenta scriere, nepublicata pana in prezent, din istoria psihologiei. Acest facsimil exact al Cartii Rosii reveleaza nu numai o minte extraordinara in actiune, ci si mana unui inzestrat artist si caligraf. Presarate printre mai bine de doua sute de pagini ilustrate atat de atragator, gasim picturi ale caror influente se intind din Europa, Orientul Mijlociu si Orientul Indepartat, pana la arta nativa a lumii noi. Cartea Rosie este, precum Cartea orelor lucrata de mana in Evul Mediu, unica. Atat in privinta locului ei in cadrul dezvoltarii lui Jung, cat si ca opera de arta, publicarea ei marcheaza o mare cotitura.